Miercurea fara cuvinte - Cand am atins cu mana norii

Cand mi-am gasit pe-o creasta cerul, mi-am cautat albastrul in lacul senin si am atins cu mana norii.

Reveniri din...relaxare(!?)

Se stinge timpul in taina, se sfarseste si clipa ca soapte pierdute fara ecou; se clatina vara, primavara-i trecuta de mult - nici nu imi amintesc anul asta sa fi vazut vreo lalea. In infinitul amintirilor ce le-am tot scris lasand loc pentru cele nescrise, tes fapte si traiesc sentimente. Undeva, nu foarte departe, viitorul imi face cu ochiul zambind cu caldura.

Din aparentele sfarsitului

...Si fiindca tot mi-am amintit de poezie, continui astazi printre versuri si rime.

Petale de dor

Si fiindca timpu-mi joaca feste si azi ma simt pierdut in stele, vise si nesansa, imi amintesc de versuri de demult zambind la raza mea maiastra. Si raza mea e plina de speranta...

Miercurea fara cuvinte - Capitala Moldovei

Cand Stefan a spun ca Moldova nu-i a lui nici a urmarilor urmasilor lui, nu s-a referit la noi, ci la cei care vor sa vina.. Oricum ar fi insa, pana la ei  ne bucuram de Iasi asa cum este. Noapte buna din capitala Moldovei!

Prin lume, dinspre Iunia

In mod normal o calatorie prin tara, fie ea si cu microbuzul, ma lipeste cu nasul de geam si imi lasa privirea sa zburde pe plaiuri dragi de patrie iubita. Paduri, campii, munti sau ape, toate alearga in fata mea din viteza masinii cu care ma deplasez, umplandu-mi inima de bucurie, atingandu-mi sufletul pana cand se trezeste in mine mandria si multumirea binecuvantarii de a fi roman.

Ziua de azi a fost diferita. Mi-am gasit locul mic si m-am asezat  inghesuit cu picioarele la gura intre doua scaune  in masina ce avea sa ma duca acasa. Aveam loc la geam si totusi am omis sa privesc afara. Nu pentru ca nu as fi vrut, ci pentru ca nu am simtit nevoia. Astazi am avut cu mine ceea ce ma compleateaza mereu, am avut cu mine Cuvantul.

Miercurea fara cuvinte - Pe drum spre...

La momentul cand voi cititi aceste randuri eu sunt cel mai probabil pe drum, in tara vecina si "prietena", Ungaria cu destinatia Cluj Napoca. Si pentru ca saptamana trecuta v-am promis tara noastra, sa fie Romania:

(ghiceste cineva unde este?)

Miercurea fara cuvinte - Aproape Paradis

Astazi va aduc in dar marea, si muntii si albastrul senin...

Viata are gust!

De vreo saptamana tot caut luna. Pe dupa creste, in reflexia apei, dincolo de nori sau in albastrul senin. Nimic. Nici urma. Soarele e stapan si se joaca cu cerul, tinand ziua la respect si noaptea la distanta. In perioada asta, aici, in Nordul Norvegiei, nu apune niciodata. E atat de vesel sa nu stii unde-i luna. Cand nu e intuneric nu e loc de teama.

Aproape de (Tara lui) Mos Craciun

Cu somnul nu am fost niciodata prieten. Am preferat intotdeauna sa fac altceva, orice, numai sa nu dorm. Sa nu ma intelgeti gresit. Uneori dorm, recunosc. Si dorm bine. Insa noptile albe au fost si raman deocamdata favoritele mele. Mergand pe principiul  “cere si ti se va da” sau “ai grija ce-ti doresti fiindca s-ar putea sa se intample”, am reusit sa ajung intr-un loc unde soarele a uitat sa apuna. Aici sa vezi adevaratele nopti albe! Cum sa dormi cand soarele iti zambeste in fereastra la orice ora din zi sau din noapte?

Cat despre Tara lui Mos Craciun…

Miercurea fara cuvinte - La mare la ... iarna?

Azi am gasit marea. Ignorand iarna, am cautat plaja, am tresarit in nisipul fin, ascultand pescarusii, lasandu-mi fericirea sa zboare dincolo de valuri. O sa vina si vara; azi imi e deajuns marea!

Miercurea fara cuvinte - Raza de primavara

Si stiu si vad ca lacul inca-i inghetat, dar raza ce-mi zambeste din senin, doar semn de primvara-mi este!

Lumina e in noi!

Am fost intotdeauna un mare fan al primaverii. Am adorat-o si o voi adora mereu, pornind de la cautarea primelor raze calde, pornind de la lumina mult mai albastra si de la celestul mult mai senin, continuand cu ratacirea printre muguri de flori, printre copaci si mai apoi prin regasirea in tot ce inseamna verde si revenirea la viata. Iubesc primavara si primavara ma iubeste pe mine.