Tot răul spre bine

Multumesc pentru fotografie

Există zile triste? Există momente care par să-ţi sfideze zâmbetul de pe buze şi buna dispoziţie? Apar uneori clipe în care optimismul pare neînsemnat şi umbrit de  problemele negre ce îţi ies în cale? Îţi aminteşti frecvent de legile lui Murphy care spuneau că “tot ce începe rău se termină şi mai rău”?. Ce ar trebui să facem? Să clacăm? Să ne resemnăm? Să plecăm capul şi să ne acceptăm necazurile blestemându-ne soarta?

Memori3s m-a anunţat că fetiţa bolnavă de care vă spuneam  în decembrie a ales fără voie să fie înger.

Caţeluşul meu urecheat şi-a încheiat şi el socotelile printre noi, într-o clipa de neatenţie, lovit de un şofer grăbit.

Singurul concurs de literatură la care am participat în trecutul nu foarte îndepărtat nu m-a ales printre câştigători chiar dacă premiul a fost un simplu stilou pe care mi-l doream mult de tot.

Oboseala mă ţine mai mult treaz decât să mă adoarmă în ciuda faptului că lucrez iaraşi de la prima ora până târziu în noapte.

Iubita îmi e departe şi dorul de ea mă apasă constant.

Să îmi pierd oare  speranţa? Să fiu posac şi abătut? Să mă ascund departe unde nimeni să nu mă vadă plângând? Să îmi plâng de mila sperand în consolarea celor din jur?

Voi ce aţi face în locul meu?...Cu siguranţa, nimic din toate astea. Am încredere in voi. Pentru că voi trebuie să fiţi puternici.

Cineva acolo sus are grijă ca balanţa sorţii noastre să fie echilibrată. Răul aparent se transformă treptat în bine şi lucrurile redevin normale fără ca noi să sesizăm că s-au schimbat de fapt:

Atunci când Maria şi-a dat ultima suflare, o ruda apropiată a născut o altă fetiţă sănătoasă şi plină de viaţă.

După ce căţelul a fost lovit de maşină am aflat că fugea de fapt la căţeluşa care îi făcuse cinci pui.

După ce am pierdut concursul, Lucian Poenari s-a oferit să îmi trimită un stilou unic lucrat manual. Am primit stiloul şi este cu adevărat deosebit.

Iubita e departe însă se gândeşte  la mine şi  ne purtam mereu dragostea în suflet.

Ignor oboseala şi îmi cânt buna dispozitie în vise cu ochii deschişi. Speranţa nu moare şi zâmbetul aţipeşte şi el ştrengăreşte în colţul buzelor. Viaţa e scurtă. De ce să o trăim stresaţi şi plini de supărare? De ce să ne facem griji pentru lucruri ce nu ţin de noi?

 Greutăţile fac parte din viaţa noastră obişnuită. Trebuie doar să conştientizăm că putem să le facem faţa cu brio. Vă doresc optimism şi voie bună indiferent de ceasurile rele care mai bat uneori deranjant în preajma voastră. Să nu uitaţi că întotdeauna tot răul e spre bine!