Adevăratul câştig

Priveam fascinat la multitudinea de aparate care cântau în melodii repetative şi luminau în toate culorile. Oamenii erau agitaţi, veseli şi mai mult decât gălăgioşi. Era pentru prima dată când intram într-un cazino.

- Bună seara! O domnişoară drăguţă pe care o ştiam din vedere mă abordă zâmbind.

- Bună seara, am răspuns fâstâcit.

- Ce alegi? Avem Unibet Ruleta, avem cărţi de joc, avem...

- Stai. Opreşte-te. Nu sunt aici ca să joc. Caut pe cineva. Poate-l cunoşti... şi i-am spus despre cine e vorba.

- Încearcă la Pariuri Unibet. De obicei acolo stă.

Acolo l-am găsit. Era pierdut în calcule mâzgălind foi întregi cu variante posibile de câştig. Abia m-a salutat. Mi-a luat un timp să îl fac atent la mine. Stăteam în picioare lângă masa lui şi îi povesteam de ea, de iubirea lor şi de viitorul ce refuză să le mai fie benefic. În final i-am spus că pleacă şi nu o să se mai întoarcă niciodată. Părea că nu mă aude. Idila dintre ei s-a stins în ochii lui atunci când ei i-a înflorit mai tare în inimă. De ceva timp el îşi pierdea vremea şi banii, îngropat în sala de pariuri, iar ea plângea disperată pe umărul meu. Se mai aveau doar unul pe altul şi distanţa dintre ei se mărea în fiecare zi. La mijlocul prăpastiei, mai rămăsesem doar eu, într-o încercare disperată de a-i ţine aproape..

- Şi-a luat bilet, tu nu m-auzi? L-am ridicat cu ambele mâini de gulerul cămăşii şi m-am răstit cu toată diperarea pe care o purtam în suflet.

- Şi-a luat bilet şi pleacă! Te părăseşte definitiv!

 Pentru o clipă s-a trezit. M-a privit pasiv şi m-a bătut prieteneşte cu palma pe umăr. Am crezut atunci că realitatea  i-a redeschis inima si amândoi o să ieşim alergând spre gară înainte ca autocarul acela să o ducă departe.

- Las-o să plece, frate!... Nu mă merită! Nu am nimic să îi ofer. S-a lăsat moale pe scaun şi s-a întors înapoi la hârtiile lui ca şi cum nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat.

Am plecat de la masă crispat, în chinurile unei dureri invizibile. Mă doare când o iubire refuză să mai existe. Paşii mi se pierdeau precum iubirea lor printre automatele multicolore, însă muzica şi luminiţele încetaseră să mă mai fascineze. 

Şi tocmai când mi-am  seama că astăzi aveam să îi pierd pe amândoi, l-am auzit ţipând:

- Auzi, mă!... În ziua în care am să câştig şi am să mă îmbogăţesc, am să mă duc să o caut. Am să o caut, mă, să nu uiţi! 

Uşile s-au închis în urma mea cuprinzându-mă în liniştea cotidianului din lumea reala. În spatele meu, unii oameni îşi riscau soarta în pariuri care le răpeau adevăratele câştiguri din viaţă.

Continuare aici