Spre un nou început

Vine un timp când renunţi să te mai uiţi înapoi şi păşeşti înainte. Îţi aduni cu tine un sac de amintiri şi îl porţi aproape de inima. Alte bagaje sunt de prisos, lucrurile materiale contează mai puţin. Azi plec departe. Ştiu ce las în urmă, ştiu ce am in suflet, iar dincolo de emoţiile despărţirii, şi inima şi gândul îmi sunt împăcate şi pregătite pentru un nou început.

 În ianuarie vă spuneam că acest an va fi plin de schimbări pentru mine.

Am scris mai mult, am publicat, am muncit mai mult şi mi-am umplut timpul şi mintea cu multe lucruri pentru a nu mă îmbăta în euforia sucesului. Am bătut ţara în lung şi lat şi am redescoperit România în nenumarate feluri, care mai de care mai fascinante.

Mi-am făcut prieteni noi şi i-am ţinut aproape pe cei vechi.

Poate cel mai important este că am încercat să mă îndrăgostesc şi am oferit sentimente, cântându-mi iubirea acolo unde am considerat că e nevoie de dragostea mea.

Regrete există: că nu am scris mai intens, că nu am publicat mai mult. Că nu am muncit suficient, că nu am oferit mai multă atenţie celor din jur. Poate nici nu am călătorit destul, încât să descopăr toată această tară minunată în care trăim şi uitam deseori să fim mândri de ea.

Cel mai mare regret pe care îl am este că nu am iubit îndeajuns de mult încât să fiu nevoit să rămân. Pentru că dragostea ar fi fost singurul lucru pentru care nu aş fi făcut acest pas.

Şi acum plec! Plec spre alte orizonturi încercând să descopăr lumea.

Pentru prima dată în viaţă, am să îmi părăsesc ţara, cu speranţa în suflet că acolo unde voi merge îmi voi găsi împlinirea. Cineva îmi spunea de curând că “fericirea nu e completă dacă nu te simţi împlinit”. Oricât de vesel şi plin de voie bună, oricât de fericit şi împăcat cu mine aş fi fost aici, nu aveam speranţe prea mari să îmi găsesc împlinirea. Plecarea mea nu e o soluţie de moment, ci o oportunitate care mi s-a ivit pentru împlinirea unui vis. Aceasta nu este o despărţire de oameni, ci doar începutul unei noi perioade din viaţă.

Am să călătoresc, am să muncesc acolo unde e nevoie de mine şi voi fi apreciat pentru ceea ce fac, am să cunosc oameni noi, culturi şi civilizaţii despre care până acum am citit doar prin cărţi. Voi zâmbi mai mult şi voi căuta împlinirea în lucruri noi şi simple ce aşteaptă să fie descoperite.

Voi reveni aici cu poveşti de departe, bucurându-mă întotdeauna, alături de voi, de frumuseţile lumii.

Să priviţi mereu înainte şi să ne vedem cu toţii având  inimile pline de armonie!

P.S. Din tara plec pe 21 august, pana atunci voi fi pe litoralul romanesc, cu prietenii si apoi la muntele pe care il ador atat de mult, in statiunea mea preferata,  Busteni!