Paradoxuri induse

Nu sunt cu siguranță genul de om care-și spală rufele in public. Totuși, oricând se poate face o excepție, mai ales dacă e amuzantă. De curând am primit pe adresa de e-mail o scrisoare de “felicitare” pentru felul meu de a fi și mai ales pentru scrierile mele aparent “false” și total “nefolositoare”. Acest “fan” anonim mă caracterizează ca un “profitor al timpului care calculează fiecare moment uitând să trăiască clipa”, dar și ca un “om de carton” care nu gândește și nu oferă nici o “morală folositoare” din povestirele expuse pe  blog. După un lung șir de epitete și metafore incisive privind lipsa de sens a povestioarelor mele, binevoitorul anonim îmi oferă o temă pentru acasă ca o provocare pentru el și cititorii asemeni lui.

Provocarea, pe cât de grea, pe atât de “infricosătoare” îmi cere să scriu trei paradoxuri din viață de zi cu zi, oferind apoi o concluzie explicativă privind sensul întâmplărilor expuse. În ciuda faptului că mi-a scris o scrisoare destul de bine elaborată, persoana respectivă a omis exact amănuntul pe care și-l dorea a fi important, neoferindu-mi mai multe indicii despre ceea ce ar trebui să fac. Din respect pentru acest necunoscut, cel puțin din prisma faptului că mi-a scris o scrisoare de peste 1000 de cuvinte (din bun simț nu am să o fac niciodată publică), am să interpretez tema propusă ca fiind una la libera alegere, scriind ca de fiecare data ceea ce îmi trece prin cap în prisma unei interpretări proprii a vieții pe care o trăiesc și a realității care mă înconjoară. Astfel, fără să îmi storc creierul prea mult și prea “inutil” pentru “unii” care îmi urmăresc activitatea, am înșirat pe hârtie trei paradoxuri, fără ca ordinea lor să aibă vreo importantă anume:

1 - Pot să urc o zi întreagă pe un munte fără să obosesc sau să am febră musculară, dar mă dor picioarele îngrozitor dacă stau un timp îndelungat pe scaun.

 Concluzia: odihna excesivă poate fi confundată cu lenea, iar mișcarea face bine chiar și în doze maxime.

 2 - Pot să beau mai mult de doi litri de bere și să fiu într-o stare euforică, însă îmi va fi întotdeauna rău dacă voi bea mai mult de doi litri de lapte.

 Concluzia: nu tot ce e sănătos te poate face fericit.

 3 - Pot să fiu Cupidon și să împart dragostea, ajutându-i pe cei din jur să găsească iubirea, dar nimeni din jur nu îmi poate găsi deocamdată, perechea.

 Concluzia: Chiar dacă iubirea îți poate fi insuflată de alții, fericirea va fi mult mai mare când o vei descoperi singur.

 

 În speranța în care am reușit să mă achit cu succes de responsabilitatea ce mi-a fost oferită, aștept cu interes răspunsul “fanului meu anonim” cu criticile binemeritate. Până atunci, sunt curios  de părerea tutor care vin zilnic aici, transformând vizita lor in mulțumirea mea personală. Vă  salut și vă doresc o săptămână de top cu zâmbete și voie bună!