La plimbare cu iarna

 Ziua începuse târziu, aproape de amiază, când m-am decis sa ies dintre patru pereți căutând primăvara. Era un soare senin ce reflecta în zăpadă colorând întrega privelişte în albastru celest. Cu geamul deschis, m-am lăsat purtat de mireasma aerului curat şi tare din iarna asta ce pare fără sfârşit. E o zi potrivită pentru plimbare.

Arunc ceva haine pe mine şi mă îndrept spre ieşire. Natura mă cheamă să merg pe sub cerul senin.

Am pornit pe drumul spre oraş. Prima localitate e departe, însă nu plănuiesc să ajung acolo. Vreau doar să mă bucur de peisajul iernatic ce a înghețat aici în pustietate.

Cobor încet, visător, cu drumul şerpuind printre copacii încărcați de zăpadă. Trasată neregulat ca de un toiag uriaş în infinitul alb, şoseaua e aproape neînsemnată. Iar cerul..., cerul e dungat mereu cu pene albe şi fluturi de abur pe un albastru incredibil de frumos. 

Atât de simpla e natura aici, atât de puține culori, însă totul e la superlativ, iar cromatica culorilor împinge până la extrem imaginația oricărui călător în aceste ținuturi.

Să tot fi risipit gânduri mii in clipe ce s-au scurs de când am plecat. Cu natura în jur şi frumusețea în suflet, mă bucur de viață.

Ȋntr-o linişte deplină, ziua trece cu amintiri, vise şi dorințe ce vor avea timp să se împlinească cu speranță. Camera foto captează tot ce ochii imortalizeză pe retina. Povestea iernii de aici va rămâne în mintea mea pentru eternitate. Fotografiile le aşez pentru voi în fericirea de a împărtăşi cu voi momentele dragi mie.

M-am întors în hotel odată cu norii ce au aparut de nicăieri, cu ninsoare.

Acum afară ninge cu fulgi agitați precum vântul ce duce amintirile dincolo de plafonul de nori, mai departe, spre țara mea dragă. Pe mine iarna nu mă atinge să-mi topească căldura din suflet.

Voi fi şi voi rămâne un melancolic fericit.

Să aveți doar gânduri primăvăratice şi zâmbet senin!


(Clik pe fotografii pentru o vizualizare de ansamblu.)