luni, 1 octombrie 2012

Către oarecare



Nu am considerat niciodată poezia ca fiind punctul meu forte. Cu toate astea, din când în când, mai am câte o sclipire (nu de geniu) şi mai aştern ceva rânduri pe hârtie într-o tentativă timidă de a crea câteva versuri. Rezultatul arată aşa:






Privesc către ieri fără gândul la mâine.
Nu ştiu ce e azi.
Nici în trecut nu am fost interesat de zile ce singure vor mai trece prin mine.
Printre amintiri îmi închid ochii, purtându-mi gândurile spre tine.
(Nu ştiu dacă la tine ca vis sau la tine ce ai fost lângă mine.)
Timpul în ochii tăi s-a scurs fără mine.

Vrei să fii iluzia mea?
Să te port printre gânduri ca linişte sublimă a sufletului?
Să mi te aşezi în buzunarul de la piept
Ca să-mi ţii inima caldă bătând cu speranţă?
Să-mi fii şoaptă şi cântec cu zâmbetu-ţi floare,
Să fii versuri din carte când citesc printre rânduri?
Să te port în zbor peste marea sărată,
Pe cărări aurite de lună, către colţul, nostru, de astru?
Să-mi fii picur de apă când căldura e mută,
Să-mi fii rază de soare când iarna e grea?
Şi de ai putea să ai mereu buzele cu gust de cireşe
M-aş putea pierde într-un sărut, îndrăgostit de savoarea lor?…


Sunt întrebări şi dorinţe
Care nu au mai avut şansa să aştepte răspuns de la tine.
Şi tu te-ai stins odată cu visul.
Te-ai risipit odată cu zorii şi ai refuzat să păşeşti cu mine în zi.
Te adaug la şirul lung de iluzii
Care au trecut prin inima mea înainte de tine.
Mă retrag în umbra iubitelor ce au fost,
Contemplând urma celor care vor  să mai fie.
Se va găsi cineva să aiba curajul
Să zboare cu mine pe un colţ magic de stea?
Închid ochii si povestea  se infiripa din nou.
În orizont silueta ta răsare cu gândul la dragostea eternă.  
Vino! Inima mea are nevoie de tine!

In amintirea mea de ieri, traiesc si azi cu visul de maine.




6 comentarii:

Mona spunea...

Draga Tudor,

In primul rand felicitari pentru motivul si scopul deplasarii tale acolo. Sa te ajute Dumnezeu sa-ti implinesti frumoasele vise, de viata de om pentru ca meriti din plin!
Eu am continuat sa "te citesc" impresionata de buchetul vorbelor tale, de modul cu totul special in care descrii impresiile si sentimentele.
Poezia de astazi este de departe cea mai frumoasa, mi-a mers la suflet si desi afara, la noi este acum ceata, imi va insenina dimineata gandindu-ma ca visul iti va deveni realitate.

Din Bucuresti,
Monica Mares

Anonim spunea...

mioara.marin:un suflet atat de cald, de sensibil. daca intro zi o sa citesc ceva scris de tine fara sa stiu asta, sigur te voi recunoaste. traieste visul tau magic. am sufletul plin, dar nu am cuvinte.

Tudor Enea spunea...

Mona, mii de multumiri pentru cuvintele si urarile tale. Ma simt flatat si uneori nu stiu cum sa imi exprim recunostinta suficient de bine pentru a multumi indeajuns tuturor celor ca tine care ma "citesc" si ma sustin aici. Conteaza foarte mult!
Din indepartata Scandinavie, salutari si urari de bine!

Tudor Enea spunea...

Doamna Mioara Marin va multumesc mult. Ma bucur nespus sa va stiu mereu aici. Salutari cu bine!

Anonim spunea...

Si aici aroma de...albastru! Si da, visele se implinesc...intr-un fel sau altul cu siguranta se implinesc, e o realitate, trebuie doar rabdare.

Elena

Tudor Enea spunea...

Rabdarea e sfanta... de cele mai multe ori uitam sa o avem cand ne trebuie si o cersim atunci cand credem ca nu ni se arata. Multumesc mult! Si da, si aici e aceeasi aroma. :)