Stau mut in fata foii albe si cuvintele refuza sa se asterne
pe hartie desi mintea mi-e plina de ele.
Poate maine. Ma joc cu timpul botind
hartia in cocoloase aruncate la intamplare.
Definitie pentru tacere nu
exista atunci cand povestile refuza sa
devina realitate. E doar negarea din mine. Ce a fost ieri, in fiecare zi, mi-a desenat in suflet viata.
Azi trece trist in soapte mute. Maine vine mereu sigur si singur.
