sâmbătă, 9 aprilie 2011

Ȋnger decăzut

Multumesc pentru fotografie!
Cerul ȋşi alinia stelele pe pajiştea senină şi de departe zâmbea luna. Lumina celesta sclipea pe calea lactee desenâdu-mi drumul spre neştiinţă . Peisajul era static, vântul părea şi el retras către odihnă şi ochii mei tânjeau după pământ. Coborând din albastrul abstract, aveam ȋn vise dragostea.

Lăsând cerul să mă vegheze de sus, atinsesem fără să ştiu plafonul de nori firavi şi pufoşi. Albul ca neaua se infiltra printre aripile mele şi pentru o clipă m-am simţit iarnă. Era linişte şi mai jos de stele dansam singur cu norii. Scuturându-mă sfios de răceală, am continuat să cobor către pământul ce se contura prietenos din ȋnălţimile zborului meu. La ȋnceput din contururi nedefinite au apărut luminiţe colorate; planeta albastră dormea sub adierea molcomă a nopţii. Niciodată nu văzusem pământul atât de aproape. Odată cu zborul simţeam puzderie de sentimente ce dădeau năvală ȋn mine. Recunoscusem dorinţa - ea mă făcuse să vin până aici. Apoi am avut un fior şi dragostea a pus stăpânire pe mine. De bucurie aripile ȋmi vibrau şi pentru prima data ştiam că zâmbesc. A fi om pare atât de firesc. Mă simt atât de simplu şi ȋmi place complicaţia de gânduri ce abundă ȋn mintea mea firavă.
Dincolo de toate, o durere surdă ȋmi făcea aripile tot mai grele. Am descoperit oboseala şi durerea necunscută m-a făcut să suspin. Privind deasupra, am ȋnţeles că nici un ȋnger nu ȋmi cânta plecarea. Lipsa mea nu doare şi nu răneşte pe nimeni. Ȋn sufletul meu a apărut acum regretul. Dar dacă iubirea te ȋnalţă, eu de ce am coborat din ceruri pentru ea?
Sunt un ȋnger ce a inventat ȋn ȋmpărăţia cerului o urmă de dorinţă. Fără să ştiu, fără să am habar de ce fac, am cerut să descopăr. Mi-am dat nemurirea pe iubire şi aripile pe un pumn de sentimente. Odată ajuns pe pământ am desoperit ce ȋnseamnă să fii om.
Sunt un ȋnger. Da, sunt un ȋnger care caută iubirea. Pană cu pană mi-am lăsat aripa să se destrame desenând ȋn căderea mea seninul ȋn nori pufoşi. Gând după gând am ţesut dorinţa transformând eterna nemurire ȋn iubire efemeră.
Pământenii nu ştiu că există ȋngeri care renunţă la viaţa lor pentru iubire. Iubirea te ȋnalţă cu ea la ceruri, ȋnsă te lasă să te prăbuşeşti singur creind deziluzii.  Nu zburaţi la cer cu aripi de ceară. Ȋnsăşi căldura dragostei vă va topi visele.
 Oamenii au pretenţia de a fi ȋngeri ȋnsă uită mereu şi frecvent să fie oameni!

15 comentarii:

Anonim spunea...

nu stiu daca se mai merita sa dai orice pentru iubire...trebuie sa risti...

pandhora spunea...

sensibil asa cum ne-ai obisnuit...
in fiecare om locuieste un inger asa cum fiecare inger - nu ma indoiesc de asta - a fost candva un om...

Carpe Diem spunea...

Iubirea ne face sa renuntam la multe... pacat e atunci cand oferi, renunti, oferi din nou, si totul se risipeste ca nisipul sub suflarea vantului...

AA spunea...

Cineva cu ceva timp în urmă mi-a trimis următorul citat despre dragoste, l-am citit şi imediat am înţeles misterul vieţii...sper din tot sufletul că te va ajuta şi pe tine Tudor...
"Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău, nu se bucură de neleguire, ci se bucură de adevăr, acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul. Dragostea nu va pieri niciodată." (1 Corinteni 13:4-8)

DOAR NOI spunea...

Am trait senzatia... in repetate randuri. Stiu foarte bine cum e.

Uneori trebuie sa platim scump ranirea produsa celor care ne-au iubit sincer. :)

Laurentiu Andone spunea...

Multumesc pentru aceasta postare, e superb, ai un simt artistic foarte bine dezvoltat. Am vazut un concurs la care ai putea participa, ti-am pus linkul la numele meu. sa continui sa scrii pe blog mereu.

elena marin-alexe spunea...

Am citit cu atentie si am ramas de acord cu tine pe final;
Oamenii au pretenţia de a fi ȋngeri ȋnsă uită mereu şi frecvent să fie oameni!
Asa se intampla din nefericire...
O duminica frumoasa iti doresc Tudore!

BlueRiver spunea...

Se vede ca a venit primavara...
Imi place sensibilitatea ta. :)

Tudor Enea spunea...

alis - si riscul e un factor important, dar daca risti mereu, cum inveti din greseli?
multumesc.

pandhora - imi place axioma ta cu tot cu reciproca. sustin si eu veridicitatea ei. multumesc.

Bianca - iti multumesc.

Ionut - ma bucur sa te vad din nou aici. bine ai revenit. cred ca in felul in care ai spus-o ajungem la ce spunea alis (irene) mai sus - riscul e un factor atat de hotarator?

Adriana - trebuie sa reflectez si sa ii simt cu adevarat sensul acestul citat. sper sa gasesc calea cea buna. iti multumesc.

Claudia(DoarEu) - poate calitatea oamenilor consta tocmai in faptul ca au puterea sa o ia mereu de la capat? multumesc.

Laurentiu - unul din "defectele" mele e ca nu particip la concursuri. totusi, promit sa ma uit si daca inspiratia o sa imi dea tarcoale poate iese ceva util. iti multumesc mult pentru oportunitate.

Doamna Elena -ma bucura sa stiu ca impartasim aceleasi idei. va multumesc mult.

BlueRiver - e primavara doar in ganduri si dincolo de furtunile si ploaia ce ne-au contopit astazi. insa dincolo de nori e soare si sensibilitate:) iti multumesc mult.

Liviu R. spunea...

foarte intelept ai scris ,Tudor !...dar acum m.ai pus pe mine in dubii ..sa schimb sau nu poza mea de la profil ?:)

Tudor Enea spunea...

liviu - stateam pe ganduri si nu reuseam sa imi amintesc unde am mai vazut fotografia asta. am luat-o de pe google, fara nici o intentie de a plagia. te adaug in text cu multumiri si scuzele de rigoare. sper ca nu te-am suparat fara sa vreau cu acest lucru. multumesc mult ca mi-ai atras atentia.

Andreea Toma spunea...

Superb ai scris!

Tudor Enea spunea...

multumesc mult, Andreea!

Liviu R. spunea...

nici vorba ,Tudor! stai linistit...in schimb inchipuie.ti ce mirare am avut eu cand am vazut imaginea :)))
....oricum...e clar...imaginea nu.mi apartine...si sigur...cat de curand o voi schimba....asa ca lasa totul asa cum este...pt ca ai scris ceva superb si foarte intelept :)

Tudor Enea spunea...

Iti multumesc mult, Liviu. sa auzim numai de bine!