E sâmbătă şi încă e soare. Miroase în jur a nuci proaspăt decojite. Merele sunt coapte şi ele, dar anul asta parcă nu au parfum. Grădina zâmbeşte printre frunze de copaci ce aşteaptă să îngălbenească. Azi şi mâine vor trece trist peste mine. E cel mai trist sfârşit de săptămână din viaţă unui copil. S-a terminat vacanţa mare. De luni începe şcoala.
Mi-aş fi dori ca şcoala să înceapă vineri. Să ne adunăm în faţă, pe terenul de sport, să râdem retrăind amintiri din vacanţă. Să mergem în clase, să ne salutăm profesorii, apoi să ne întoarcem acasă să ne bucurăm de sâmbătă. Duminică va trece şi ea cu veselia obişnuită a copilăriei, iar luni vom merge la şcoală din nou. Dar aşa nu-mi va fi greu. Nu, pentru că nu e prima zi. Deja am fost acolo şi m-am obişnuit.
Privesc la nucul uriaş peste care timpul a trecut înălţându-i coroana. În fiecare an înainte de şcoală am mâncat din el primele nuci. Nu m-a interesat niciodată că verdele cojilor mi se imprima în mâini obligându-mă involuntar să mă duc colorat la şcoală. Eu trebuie să-mi manac nucile. E ca un impuls pentru anul ce stă să înceapă. e doza mea de energie şi curaj pentru întâmplările ce mă vor încerca în perioadă următoare.
Nu mi-e frică de şcoală. Nu mi-e frică de profesori şi nici de notele proaste pe care le mai iau uneori. Mi-e teamă de timpul pe care nu am să-l mai petrec în grădină visând la înălţimea copacilor.
De luni mă duc la şcoală. Natura e tristă pentru mine şi îşi scutură frunzele în culori aurii. Şcoala îmi răpeşte verdele din copaci. Poate de aceea încerc să îl mai ţin pe mână. Să-l am amintire pentru iarna ce va urma.
De luni mă duc la şcoală. Acolo miroase a toamnă. În toate clasele e septembrie şi copii nu mai zâmbesc precum astă vară. Ce mică-i vacanţa mare şi ce departe e acum...
Textul l-am scris prin toamna anului 1997 si l-am redat aici pentru o idee de Mirela P.
Elevi sau studenti,copii sau părinţi, să aveţi cu ţotii un an şcolar plin de succes!
26 de comentarii:
M-a cuprins melancolia cand am citit textul tau.Cand au trecut anii asa repede?
fatacareaduceploaia - si pe mine m-a prins la fel de mult cand mi-am gasit textul scris de ani de zile in foile unui caiet care statea aruncat intr-un dulap. Timpul asta... ce neserios trece el peste noi mereu...Iti multumesc mult. Zi cu zambet larg deschis!
cum trece timpul ... nu? dar raman amintirile si asa putem sa mergem mai departe :)
Dan - amintirile sunt momentele noastre prin care marcam timpul care a trecut peste noi. Fara sa avem gandurile din urma, nu am putea merge inainte. Multumesc mult.
Vacantele de-abia asteptam sa vina, dar la un moment dat nu mai aveam rabdare si vroiam sa inceapa scoala. Scoala a fost ceva foarte frumos pentru mine, am amintiri placute. Si da, se facea scoala atunci, profesorii erau multumiti de statutul lor si respectati de intreaga societate.
Salutari, Cristi. Scoala era scoala si distractia distractie. Amintirile noastre de la scoala sunt altfel fata de ceea ce se intampla acum. Ii admir pe profesori pentru ca inca rezista in fata generatiilor actuale si mai ales in fata sistemului in care traim. MUltumesc. Toate bune.
asa ziceau si cei batrani pe vremea mea,despre noi...pe vremea mea se facea altfel scoala....adevarul e ca s-au schimbat ceva chestii,dar cine vrea sa invete invata in orice condtii
Vacantele sunt mult prea scurte! ;)
"Nu m-a interesat niciodată că verdele cojilor mi se imprima în mâini obligându-mă involuntar să mă duc colorat la şcoală."
Pe mine ma spala mama cu sare de lamaie pentru a mai scote din petele de la cojile de nuci...dar cat erau de bune, nimic nu se compara cu acel gust si cu ideea de le manca direct din coaja lor de un verde eminamente nobil , un verde-brun fara egal. Pe care l-am folosit des in pictura mea.
Randurile tale de elev-baiat (clar, fetele asteapta scoala, baietii, mai putin!), mi-au amintit nu numai de ziua de ieri (care e a mea..), ci si de ziua de azi, cand in curtea Liceului Gh. Sincai fiica mea, acum in clasa a VII-a, se descurca perfect, ca toti colegii ei...Si o umaream, alaturi de colege si colegi si ma gadeam ca noi, parintii, nu mai prea avem ca sa cauta acolo! Decat sa le uram un an scolar foarte bun, usor, plin de reusite, sanatate si succes! Asta este!
Sa ai o zi frumoasa, Tudor. Ai scris minunat. :)
cata dreptate ai...pentru mine,intotdeauna prima zi de scoala mirosea a toamna....
acum...toamna miroase altfel...
rokssana - ai dreptate, imi amintesc sa fi auzit si eu replica asta cand eram la scoala. si totusi exista si acum copii care invata. Multumesc mult.
Mirela P. - ma spala cu sare de lamaie si mama si bunica si mai luam si bataie uneori, dar tot nu vroiam sa ma dezobisnuiesc. Nu dadeam nucile din copac pe cele gata desfacute:))
La scoala depinde de cat de mari sunt copii. Uneori ca parinte e suficient sa-l conduci si apoi sa te retragi incet atunci cand simti copilul ca a intrat in ritmul lui.
Asa s-a intamplat probabil si astazi cu Fica ta. Cred ca ai scapat deja de griji :)
Multumesc si seara minunata.
Pandhora - scoala miroase a toamna atata timp cat o urmezi, apoi toamana miroase a altceva, iar aici sunt o multime de optiuni. Iti multumesc. Sa ai o toamna senina!
Vacanţa trece foarte repede şi rămân melancoliile... Reîntoarcerea la şcoală este dureroasă pentru unii elevi, dar întâlnirea cu colegii preferaţi merită sacrificiul. Face parte din farmecul zilelor de şcoală, iar parfumul acelor zile îl păstrăm în suflet mereu...
Am scris şi eu ceva http://lolitamyinnerthoughts.blogspot.com/2011/09/parfumul-primei-zile-de-scoala.html
Toate cele bune!
LOLITA - iti dau dreptate. Indiferent cat ar parea de grea reintoarcerea la scoala merita oricat. Iti multumesc mult. Sa ai o seara senina!
gabriel Vasile - link-ul a fost adaugat in blogroll. Multumesc si sa auzim numai de bine!
Te-am adaugat si eu in stanga jos la friends. Sa-mi spui daca vrei alt titlu. Eu te rog sa pui titlul Cool Things in loc de Cool Finder. Mersi!
esti norocos ca mai gasesti amintiri din copilarie prin sertare. eu nu mai am nimic...poate o mai fi ceva pe la mama:( dar nu pot sa nu remarc cat de bine scriai...cu siguranta aveai note mari la compunere!:) seara faina!
Gabriel Vasile - am schimbat denumirea. Iti multumesc.
Geanina - amintirile pe care le descoperi in locuri nebanuite au un farmec aparte:) Cine stie ce vei descoperi acasa la mama:)
Aveam note mici la liceu la Limba Romana din cauza profesoarei care nu ma prea placea si nu a stiut sa ma impulsioneze sa imi desfasor talentul. La Bac la romana scris, am luat una din cele mai mari medii din liceu si abia atunci cred ca i-a parut rau dupa mine. Dar timpul nu se poate intoarce inapoi:)
Iti multumesc mult. Seara cu zambet senin!
Vacantele sunt intotdeauna mici,chiar de se numesc "mari".
Angi - inteleapta vorba ai spsu:) Multumesc.
Imi cureti si mie nuci verzi?
ne asezam amandoi pe iarba din gradina langa nuc si le curat. Mancam impreuna, Anna.
Oare noi, adultii suntem altfel? Luni si marti ne refacem dupa weekend si de joi ne gândim la urmatorul!
Dan - cam asa e cursul saptamanii si zi dupa zi lasam timpul sa treaca pe langa noi... Multumesc. Zi faina!
Ce frumoase sunt aceste gânduri, pe care le regăsim cu multă plăcere, după ani, în pagini îngălbenite de timp... Adevărate comori ale sufletului, în care ne regăsim cu nostalgie...
Numai bine, dragă Tudore!
Alexandru, stima ca ai sa ma intelegi. Iti multumesc mult. Te salut cu respect!
...iar tu continua sa scrii, continua sa trezesti in noi vremuri apuse, dar incarcare de frumos si emnotie, continua sa-ti "faci temele", noi te urmarim!
ADA - sustinerea voastra inseamna enorm pentru mine. Mii de multumiri!
Trimiteți un comentariu