Trei cuvinte pentru trei sentimente

La început de an, în ciuda unui avânt cu aer proaspăt de nou și dorință de împlinire, lucrurile tind sa fie, de cele mai multe ori în impas. Sunt atâtea de făcut și totuși pare atât de greu să începi de undeva. Vrei un nou start, însă nu știi de unde să te apuci. În acest sens, e bine să tragi aer în piept să îți faci ordine în gânduri și să-ți definești prioritățile. Odată descoperit locul și momentul pe care vrei să îl faci sau să-l refaci, toate vin de la sine. Te lași purtat de soartă și lucrurile  se așează în oridinea lor firească. Până să îți dai seama de toate, timpul a trecut și începutul tău deja are un cuprins.

 În materie de scris mi se întâmplă la fel. Par să stau azi în față unui impas, abătut și cuprins în cea mai mare parte de gânduri negre. Acest fapt se datorează poate și vremii mohorâte de afară. Ninge zemos și rece, iar vântul suflă mai puțin prietenos pe la fiecare colț de casă, anunțând iarna care a întârziat până acum să apară. În realitate insă, zambesc si mă amuz fără nici un impuls in fata paginii goale. Încercând fără succes să încropesc povești, am scris trei paragrafe, aparent la întâmplare, în fiecare din ele dorind să surprind o anumită stare de spirit. Iar dacă mie nu imi iese nimic, mi-a venit ideea să vă pun pe voi la treabă și să văd cum stați cu spiritul practic când vine vorba de descrieri literare. Astfel am să vă provoc să ghiciți și să-mi numiți cele trei stări emoționale care se reflectă în cuvintele de mai jos. Ce spuneți? Reușiți? 

1. Țipă. În liniștea nopții ecoul se  frânse în mii de cioburi care  s-au rotit ca un bumerang sfâsâindu-i inima. Ochii, roșii stăteau să îi săra din cap, părul îi era răvășit și  întreg trupul în flăcări. Năriile  îi sfârâiau, gura îi spumega fără voie. Cuvintele aruncate în valuri pline de ură și resentimente ieșeau dintre buzele vineții fără sens.  Țipă din nou și se aruncă precum un taur rănit în coridă.  

2. De după nori, luna se răsfrângea în umbre misterioase și reci. Vântul suflă că o șoaptă ascuțită, înghețându-mi sufletul. Inima îmi bătea repede și conștientă de pericolul ce mă pândea. Picioarele refuzau să se miște, corpul nu mai reacționa la comenzi. În mintea mea visam că alerg, însă ochii îmi înghețaseră în fața lui. Priveam consternat simțind părul ridicându-se involuntar pe mână și șoaptele nopții se transformară în țipăt.

3. Pulsul inimii i se acceleră ușor și  își simți obrajii cum prindeau culoare. Îi căută privirea și mâna  tremură ca o adiere de vânt când îi atinse pielea catifelată. Un zâmbet îi înflori ștrengărește în colțul gurii și sufletul radie de fericire. Prin el treceau mii de frisoane și întregul său  corp părea că a prins aripi.  Plutea deasupra universului  și mâna lui o ținea pe a ei.

 

Nu m-am gândit încă la un premiu, însă dacă e nevoie sunt sigur că am să găsesc ceva pe măsură. Succes!Să aveți mereu zâmbet senin si voie bună!