Miercurea fara cuvinte - Printre insule

Sunt plecat acum si internetul nu  ma ajuta prea mult. Am facut fotografii, insa mi s-a terminat bateria si nu imi gasesc incarcatorul. Nu imi amintesc sa fi fost vreodata atat de dezorganizat (sa nu plecati niciodata de acasa in graba; ganditi-va de doua ori la ceea ce puneti sau nu puneti in bagaj). Ma bucur insa de plimbare si sunt fericit ca am ajuns sa vad astfel de locuri. Fotografia de mai jos, nu imi apartine, insa trebuia sa va arat neaparat unde ma aflu acum, pentru ca e de vis si e aproape primavara. Va doresc zambete si voie buna!

Ratacind fara cuvinte

Sa le fi pierdut oare pe toate? Sa fi uitat unde le-am pus? Sau doar s-au ascuns de mine si nu vor sa mai iasa? Sa caut un vinovat sau sa incerc sa redescopar? Unde? Unde s-au ascuns? Cum oare le-am lasat sa se indeparteze de mine?

Miercurea fără cuvinte - sa o caut deja?

In asfintit, o raza de soare isi intinde lumina catre padure. Printre nameti, razbatem mereu catre senin cu gandul departe, cautand primavara. Inca nu vad nici o urma, insa sperantele incep de pe acum sa inmugureasca.

Să nu te-ncrezi...

Anul începe în forță cu decizii forțate şi concepții impuse. Trecând peste ele şi ignorând toate neplăcerile, mă refugiez în cuvinte. Cândva am renunțat să mai scriu poezii pentru că mi se păreau triste. Astăzi am înțeles că pot să îmi vărs tristețea în versuri care nu au nici o legătura actuală cu realitatea, iar în viața de zi cu zi să merg mai departe zâmbind, aşa cum făcem inainte, aşa cum fac mereu.

Miercurea fără cuvinte – Happy ’13!

Pesimistii ar avea tendința să spună că urmează un an ghinionist. Eu spun că anul va fi cel puțin la fel de bun precum cel care a trecut. La mulți ani !

M-am reinventat!

Anul a început cu emoţii şi planuri măreţe. A  continuat aşa cum ar fi trebuit să fie, în ritm ameţitor, în gânduri  ce trec precum timpul şi fapte ce rămân pentru eternitate. La început de an mi-am propus să fiu altfel.  Acum, la final, pot să spun că am reuşit.: anul ăsta m-am reinventat!

...de poveste

Şi dacă râuri de cuvinte curg nestingherite printre pagini de carte, atunci, alături de gânduri şi clipe, se vor transforma cu toate în sentimente ce vibrează necontenit în sufletul fiecărui cititor. Astăzi, un nou volum al Antolgiilor Amprente literare a prins miros de cerneala proaspată ieşită de sub tipar.

Miercurea fără cuvinte - O rază

Nu avea cum să lipsească din toată sărbătoarea o rază de soare, o rază de lumină, o rază de speranță. Să fie ziua şi gândurile luminate, iar toate dorințele să se îndeplinească sub magia zilei de Crăciun!

Crăciun fericit!

Şi dacă ați şti ce mă aşteaptă… Şi dacă ați şti cum îl aştept… Să vină să mă impresoare, să îmi ridice inima din piept. Să mă înalțe în zbor prin cer cu stele, să mă aducă iar în lume cu iubire. Să mă răsfețe, să mă alinte, să mă faca să fiu mai bun şi mai plin de fericire, să pot apoi să-mpart la toți din Spiritul Crăciunului.

Miercurea fără cuvinte - Nimic?

După cum ştiți, săptămana trecută laptopul meu şi-a luat adio de lume, lăsandu-mă fără fotografiile mele minunate.  Asta înseamnă că cel puțin teoretic , azi nu aş avea nimic să vă ofer. Aşa să fie oare ? 

Pâine şi circ

Când am aflat că o să fac asta, mi-am desenat în minte zeci de scenarii. Aveam în cap idei, metafore, epitete mii ca să descriu ceea ce avea să se întâmple. Eram pregătit. Trebuia să fie o primă experienţă nemaipomenită. Aşa a şi fost, numai că…

S-a dus si el...

Cand l-am adus pentru prima data acasa, lumea a zis ca sunt nebun. Ce imi trebuie mie, alta treaba nu am,  chiar era necesar sa am asa ceva? Nu am tinut cont de nimic, nu am vrut sa aud de nimeni. Era decizia mea si stiam ca fac un lucru bun si de durata.

Miercurea fără cuvinte – Zmeură!(?)

Şi uite aşa, ȋn mijlocul iernii, ma ia pe mine pofta şi mă face să visez şi să muşc din buze de plăcere numai când mă gândesc la asta. O fi de vină dorul de casă, o fi de vină zăpada de afară, dar numai cât m-am uitat la fotografie şi am şi mâncat-o din priviri. Aşadar, vă invit la… zmeură!(?)