joi, 1 noiembrie 2012

Departe de... dor


Afară zăpada se aşterne în fulgi mici şi deşi. E trecut de ora două după-amaiaza, dar cerul e întunecat şi îmi dă impresia că noaptea e aproape. În piept mă încearcă o durere ciudată şi simt că picioarele ce-mi tremura urmează să-mi cedeze din clipă în clipă. Mintea o ia razna, corpul la fel. Sunt în punctul în care urmează sa disper. Alerg spre camera mea şi nimic in jurul meu nu mai contează.

Aşa fac când gânduri negre îmi dau năvală răscolindu-mi simţurile şi făcându-mi inima să plângă. Mă ascund de lume şi tac, iar somnul e cea mai bună soluţie. Adorm să îmi ucid dorul la fel cum alţii plâng să işi incece amarul. Eu însă nu pot ca să plâng. În ochi prea rar am lacrimi pentru că bucuria îmi e mereu stăpână pe sufletul ce-l port în piept.
Mă mai cuprinde dorul uneori şi zâmbetul încearcă ca să mi-l ascundă. Chipuri iubite, oameni minunaţi, toţi de departe aleargă în faţa mea ca mintea să mi-o bântuie precum fantomele în case părăsite.
Şi eu răspund cu somnul, ca să visez iubirea ce mă înconjoară. Ca să-i adun în vis pe toţi acolo unde trebuie, lângă inima mea. Cu ochii strânsi şi mintea larg deschisă, îmi amintesc de voi şi viata mea e mai frumoasă.
Şi pentru a-mi fi şi mai usor, îmi recitesc in gând, amintiri tipărite în suflet de la oameni care mă iubesc:
"Să ai grijă de tine aşa cum nu ai făcut-o niciodată! Să te gândeşti mereu că noi te purtăm in gând în fiecare zi şi că ne-ar plăcea să te avem mai aproape oricând. Bucură-te de viaţa cum nu ai mai făcut-o până acum şi fă-ne să ne mândrim cu tine!
“Sperăm să fie exact aşa cum ţi-ai dorit. Dacă vreodată simţi că nu mai poţi, întoarce-te. Nu trebuie să te gândeşti la asta ca la un eşec. Nici măcar! Noi oricum suntem mândri de tine pentru simplul fapt că ai avut curaj să iei viaţa în piept, să pleci într-un loc necunoscut, cu persoane necunoscute şi să încerci să faci ceva. Dacă ţi-e bine continuă, mergi mai departe şi vezi ce îţi rezervă viitorul. Noi vom fi mereu aici să te aşteptăm cu braţele deschise!”
Am deschis ochii târziu şi doar bezna şi liniştea păreau să îmi dea târcoale. Nu pot să mă sperii. Acum sunt stăpân pe mine! Deschid geamul larg şi mă îmbăt cu mirosul iernii. Ninsoarea s-a oprit şi luna mare şi rotundă zâmbeşte zglobiu pe cerul senin. Zăpada clipeşte în bătaia lunii de zici că peste munţi a nins cu diamante. Orice anotimp e minunat când ai inima plină de voie bună.
Ies din cameră şi mă îndrept către lumină. Îmi găsesc colegii şi redevin acelaşi om care am fost mereu. Oricât de mult mă răscoleşte dorul, oricât de mult mă îngreunează distanţa care mă desparte de voi, mă simt împlinit şi continui sa merg mai departe. Pentru că, oricât aş fi de departe, întotdeauna va exista cineva care să mă iubească şi să mă aştepte să mă întorc acasă! Şi asta mă face fericit!      

9 comentarii:

DOAR NOI spunea...

Nu te lasa doborat! Depaseste-ti limitele! Traieste la maxim... :)
Distantele se micosrea cu tehnologia asta. Gandeste-te cum ar fi fost fara... :)
zambete si minuni!

Anonim spunea...

mioara.marin: suntem aici, departe, dar alaturi de tine. asa cum si tu esti alaturi de noi si ne ajuti sa mergem mai departe. esti puternic pentru ca iubesti oamenii si te daruiesti, iubesti si respecti natura si te bucuri de frumusetea ei.

Unknown spunea...

mai toti avem astfel de momente!
mie cel mai greu îmi este când mi-e dor de dragii care sunt atât de departe, de care ma desparte o Lume! Astazi am fost la biserica si am aprins o lumanare, pentru sufletele lor...
Asa ca... dorul de cei vii de-acasa, nu este asa greu de alinat...
Multa putere, Tudor draga!

pandhora spunea...

dorul doare...e greu cand cei dragi nu sunt acolo sa impartaseasca cu tine noile bucurii asa cum si lor le lipseti tu cel cu care imparteau micile intmplari de zi cu zi...
chiar daca eu am stat doar un an departe de casa...stiu ce simti...
si cei dragi ai tai au dreptate...e o experienta pe care o poti intrerupe oricand simti ca e cazul...
nu ai nimic nimanui de dovedit...
tie oricum ti-ai dovedit ca poti...
senin sa-ti fie mereu cerul! >:D<

Tudor Enea spunea...

Doar Noi - Sunt optimist si plin de voia buna. tehnologia are partea ei de ... vina:) Multumesc mult!

Tudor Enea spunea...

Doamna Mioara - va multumesc din suflet mereu. Salutarai cu bine si tine-ti aproape!

Tudor Enea spunea...

Carmen - De aia e bine sa privesti mereu un fapt din doua unghiuri diferite. Casa intelgi cat de norocos esti. Multumesc mult de tot!

Tudor Enea spunea...


Pandhora - multumesc frumos! pastrez mereu starea pozitiva si imi dau seama ca doar asa pot trece peste toate. Suportul moral al celor care au incredre in mine ma ridica si ma inalta spre cer. Si cerul e mereu senin!

oatea spunea...

"Si baietii plang cateodata..." spune Dan Bitman.
Ai dreptate in tot ceea ce simti si mai ai si tot dreptul sa simti ceea ce simti.
Suntem langa tine, din pacate "langa" asta e destul de relativ, dar daca te gandesti, stii sigur ca te iubim si te asteoptam oricand, dar mai bine reuseste ce ti-ai propus! Stii cum zic eu: pune in balanta!Pentru ca nu le poti avea pe toate niciodata si vezi in ce parte trage.Eu simt ca acolo faci ceea ce iti place si in curand iti vei gasi locul.
Te imbratisam si iti trimitem pe calea undelor putere. O simti, nu-i asa?
Te iubim.
Cam atat iti putem oferi de Mos Nicolae...