Stapana lumii

Ma cam plictisesc. Uneori de moarte. Dar nu as muri nici sa ma bati. Nici chiar de ma bati tare. Cam cum se bat tobele. Tobele  au ritmul lor. Si merg bine cu chitara bas. Nu pot sa cant, dar imi place sa ascult. E ca si cum as prefera sa tac si sa ascult in loc sa vorbesc si sa nu ma asculte nimeni. Cand nu ma asculta nimeni ma simt ca un radio plictisit. Stau intr-un colt si doar praful se aseaza pe mine. Si plictiseala ma roade la colturi precum praful care imi intra in simturi. Insa simturile mele sunt goale. Goale si risipite in nestiinta. Nestiinta e opusul stiintei? Cine sa le mai stie pe toate…(?)

Miercurea fara cuvinte - Tot un fel de dragoste

Pot spune ca dragostea e peste tot, nu-i asa?

Miercurea fara cuvinte - Curcubeu dupa ninsoare

Saptamana trecuta am urcat pe cel mai inalt munte din Norvegia (2496m alt - Galdhøpiggen). Am gasit pietre, zapada, ninsoare dar si o recunostinta pe masura. Fotografia vorbeste de la sine. Va doresc zambete colorate!

O raza de... Stockholm

Dupa un an de locuit in Norvegia, unde am trecut de la "Oau!", la vremea primului impact cu o tara scandinava, la "Ahh...!" pe la mijlocul perioadei si am ajuns la "Hmm..." in zilele noastre, a venit timpul sa fac o incursiune intr-o tara vecina si prietena, la doi pasi si poate jumatate de locul in care ma aflam, vizitand, pentru aproape o saptamana, Suedia. Si daca orase precum Karlstad sau Nykoping nu va spun prea mare lucru, de Stockholm precis a auzit toata lumea.

Miercurea fara cuvinte - Lacul din cer

Lacul e sus, cerul e jos? Apa si munte, toate impreuna. Eu plutesc undeva spre infinit!

Adevarul despre disparitia unicornilor

Noaptea se plictisise sa mai astepte si chema soarele spre rasarit. Un rosu prelungit imbraca padurea intr-o clipa de raceala tomnatica. Stele palira, roua sclipi printre frunze. Intr-o liniste deplina, statea incremenit ascultand universul sa se miste. Nimic. Doar tacere. In departare, o goarna suna ascutit si prelung, in semn de chemare.

Rasarit

Forme nedefinite, umbre, obiecte zburatoare neindentificate zboara rapid fara sansa de a deveni vreodata cunoscute. Intuneric si ceata, nebuloasa ce induce mereu in eroare.

Miercurea fara cuvinte - Cand am atins cu mana norii

Cand mi-am gasit pe-o creasta cerul, mi-am cautat albastrul in lacul senin si am atins cu mana norii.

Reveniri din...relaxare(!?)

Se stinge timpul in taina, se sfarseste si clipa ca soapte pierdute fara ecou; se clatina vara, primavara-i trecuta de mult - nici nu imi amintesc anul asta sa fi vazut vreo lalea. In infinitul amintirilor ce le-am tot scris lasand loc pentru cele nescrise, tes fapte si traiesc sentimente. Undeva, nu foarte departe, viitorul imi face cu ochiul zambind cu caldura.

Din aparentele sfarsitului

...Si fiindca tot mi-am amintit de poezie, continui astazi printre versuri si rime.

Petale de dor

Si fiindca timpu-mi joaca feste si azi ma simt pierdut in stele, vise si nesansa, imi amintesc de versuri de demult zambind la raza mea maiastra. Si raza mea e plina de speranta...

Miercurea fara cuvinte - Capitala Moldovei

Cand Stefan a spun ca Moldova nu-i a lui nici a urmarilor urmasilor lui, nu s-a referit la noi, ci la cei care vor sa vina.. Oricum ar fi insa, pana la ei  ne bucuram de Iasi asa cum este. Noapte buna din capitala Moldovei!

Prin lume, dinspre Iunia

In mod normal o calatorie prin tara, fie ea si cu microbuzul, ma lipeste cu nasul de geam si imi lasa privirea sa zburde pe plaiuri dragi de patrie iubita. Paduri, campii, munti sau ape, toate alearga in fata mea din viteza masinii cu care ma deplasez, umplandu-mi inima de bucurie, atingandu-mi sufletul pana cand se trezeste in mine mandria si multumirea binecuvantarii de a fi roman.

Ziua de azi a fost diferita. Mi-am gasit locul mic si m-am asezat  inghesuit cu picioarele la gura intre doua scaune  in masina ce avea sa ma duca acasa. Aveam loc la geam si totusi am omis sa privesc afara. Nu pentru ca nu as fi vrut, ci pentru ca nu am simtit nevoia. Astazi am avut cu mine ceea ce ma compleateaza mereu, am avut cu mine Cuvantul.